Gândirea complexă a genialului cărturar Giambattista Vico, căuta să împace problema libertății cu prezența harului în viața complexă a omului, având ca sprijin firea sa creștină!
Deci, acest mare gânditor italian este unul dintre cei mai coerenți filosofi, dar de o coerență cu totul lăuntrică, tocmai pentru că poartă în sine spiritul profund creștin, în timp ce cercetarea lui explicită e cu adevărat năvalnică, plină de „furii”, care ne amintesc de un alt filosof meridional, în persoana celebrului Giordano Bruno, despre care am arătat la locul cuvenit.
În vremea lui Vico (1668-1744) se bucurau de mare cinste raționalismul cartesian și fisica mecanicistă a lui Gassendi (Pierre Gassendi, n. 22 ianuarie 1592 – d. 24 octombrie 1655, a fost un fizician, matematician, astronom, filosof și călugăr iezuit francez. A fost un reprezentant important al materialismului atomist. S-a dovedit precoce, astfel că la 16 ani ținea cursuri de retorică la Digne-les-Bains. Mai târziu a devenit profesor de Teologie la Dix-en-Provence și de matematică la College Royal din Paris. Opera sa a rezumat doctrina atomistă a lui Epicur și a manifestat o poziție față de aristotelism. A fost rivalul lui Rene Descartes și i-a combătut teoria raționalistă. Filosofia sa materialistă a fost apreciată. În ceea ce privește știința a acordat o importanță deosebită experimentului. Printre cele mai deosebite rezultate științifice se pot enumera:
– În 1629 a explicat producerea haloului ca datorându-se cristalelor de gheață;
– În 1631 este primul om care observă tranzitul unei planete peste Soare, studiind tranzitul lui Mercur prezis de Johannes Kepler;
– Cu ajutorul unei camere obscure determină diametrul aparent al lumii). Uluitor acest Gassendi! El spune că Fizica este întemeiată cu totul pe extensie și deci nu poate lămuri principiul care „din sine educă și creează materia însăși”, așa cum se susține, că din 5 în 5 ani, Universul se dublează!
Nu-i așa că este uluitor, dacă este adevărat? Așadar, „Fisica mecanicistă a lui Gassendi care își însușea îndatorirea de a adânci principiul metafisic prin Res extensa – spre deosebire de Galilei care, cunoscător al mărginirii unei cercetări fizice se grăbise a lămuri că temelia metafisica a existenței depășea limitele impuse de caracterul însuși al cercetării științifice… Gassendi nu primește principiul Res externa, pentru că structura reală a naturii nu ni s-a dat a o cunoaște, pentru că aceasta este plăsmuirea lui Dumnezeu și numai Dumnezeu o poate cunoaște!” (pag. 346)
Calinic Argeșeanul
