Filosoful Plotin merge pe aripile Frumuseții Inteligibile, cum suntem și noi îndemnați să mergem! Iată cum a scris Plotin: „Există în natură o rațiune, care este modelul frumuseții de chipuri umane; dar există în suflet o rațiune și mai frumoasă încă, din care vine aceea care este în natură.
Ea se arată în modul cel mai distinct în sufletul înțelept, unde progresează către frumusețe; ea împodobește sufletul, îl luminează, venită ea însăși dintr-o lumină superioară, care este frumusețea primă; fiind în suflet, ea îl face să înțeleagă ce este rațiunea care este înaintea ei însăși. Nu este propriu-zis o rațiune; este Creatorul primei rațiuni, a frumuseții care este în suflet ca și în materie; este Inteligența, Inteligența Eternă, nu inteligența care nu gândește decât câte odată; căci ea nu are de dobândit gândirea. Ce imagine ne-am putea face despre ea, fiindcă orice imagine trebuie luată dintr-un lucru inferior?
Măreția este fără limită; fiecare este mare, fiindcă ce este unic chiar este mare; acolo soarele este toate astrele și fiecare astru este soarele și toate astrele. Fiecare are un caracter distinct, deși totul apare în el. Mișcarea este mișcare pură…repausul nu este tulburat de mișcare, fiindcă nu se amestecă nimic instabil.
Frumosul este frumos pur, fiindcă nu este conținut în ce nu este frumos. Fiecare înaintează, dar nu pe un teren străin: locul unde este, este însăși aceea ce este…acolo fiecare lucru vine veșnic din tot și în același timp fiecare lucru este totul – în sine – Nu este acolo în contemplație nici oboseală, nici săturare, care ar cere odihnă…Contemplând, contempli totdeauna mai mult; văzându-te pe tine însuți infinit, tot așa ca și obiectele tale, urmezi altfel natura proprie. De altfel, viața nu este o oboseală pentru nimeni, când ea este viață pură, de ce s-ar obosi cel care trăiește cea mai bună dintre vieți?
Această viață este înțelepciunea, o înțelepciune care nu se capătă prin reflexie, fiindcă este întotdeauna prezentă, întreagă, fără nicio șovăire, este înțelepciunea primă care nu vine de la un altul. Este Ființa însăși care este înțeleociune; nu este mai întâi ființa ea singură și apoi ființa înțeleaptă. De aceea nicio înțelepciune nu îi este superioară!”
Filosoful Plotin a încercat să apropie, pe cât s-a putut, gândirea filosofilor presocratici și socratici, prin școlile lor, de gândirea și viața creștină care se cristaliza pe timpul său, din antichitate!
Calinic Argeșeanul
