Filosoful Epictet, ne însoțește, lăsându-ne scris (Antologia filosofică, pag. 137-138): „Când te duci la vreun om mare, gândește-te că poate să nu fie acasă, ori să nu te primească, ori să-ți trântească ușa în nas, ori să nu vrea nici să știe de tine.
Dar dacă, cu toate acestea, este nevoie să te duci, du-te și primește cu răbdare orice ar fi, fără să zici în tine: „Mai bine nu mai veneam!” Căci aceasta e vorba de om prost, care se simte rănit de întâmplările externe.
În conversațiile tale nu aduce vorba la tot pasul cu rost și fără rost, de întâmplările și isprăvile tale, căci plăcerea pe care o ai tu de a povesti n-o au și cei dimprejur de a te asculta. Nu umbla după haz cu orice preț. E un pas alunecos și ușor te duce la vulgaritate, ba poate chiar să te scadă în ochii prietenilor și colegilor tăi!
E periculos să arunci în conversația ta necuvenite obscenități. Iar de se întâmplă să auzi de acestea de la alții, dezaprobă cu toată energia pe aceia de la care le primești; dacă poți, dacă nu, atunci arată dn tăcerea ta, din roșețea feței tale, din încruntarea și severitatea ei că tu nu permiți astfel de apucături. Fă bine și să nu-ți pese de nimeni. Te-ai gândit îndeajuns și te-ai hotărât să faci ceva. Din acest moment nu-ți mai pasă nici de lume și nici de ce crede ori ce zice ea. Căci dacă vezi că pornești strâmb, de ce să nu te oprești de la început? Iar dacă te știi pe calea dreaptă, cine te mai poate împiedica?
Nu spune că ești filosof; arată aceasta prin faptele tale! Nu vorbi mult de filosofie și teorii filosofice înaintea mulțimii, ci tradu principiile tale în faptă. De ce să discuți la masă asupra modului cum trebuie mâncat? Mai bine mănâncă cum trebuie, fără nicio vorbă! Socrate se lepădase până într-atâta de orice ostentație, încât, venind odată la el niște tineri pentru recomandații către alți filosofi, a mers el singur și i-a condus la adresele arătate. Așa știa el să se coboare!
Fă din rațiune și filosofie cârma și lumina vieții tale; dar acum, că mâine va fi prea târziu!”
Să ne pregătim de ultima plecare, că este numai una! Spor la drum!
Calinic Argeșeanul