Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Argeșeanul, Preacuviosul Părinte Protosinghel Rafael Vintilă, Capelanul Paraclisului “Întâmpinarea Domnului” din Pitești, a oficiat Taina Sfântului Botez pentru pruncul Ilarion, al nouălea copil al domnului conf. dr. Pănuș Victor și Liturghia Euharistică alături de credincioșii Paraclisului.
La ziua Cincizecimii, pogorându-se Duhul Sfânt peste Apostoli, ei au propovăduit poporului cele ce îi învăţase Duhul Sfânt, ca fiecare să se pocăiască şi să fie botezat în numelui Domnului nostru Iisus Hristos, spunând că „a voastră şi a copiilor voştri este această făgăduinţă”. Şi au fost botezaţi „ca la trei mii de suflete”. (Fapte 2, 1-39, 41). Reţinem cuvintele: „a voastră şi a copiilor voştri este făgăduinţa aceasta”, adică a botezului, deci şi a copiilor.
Prin naştere, copiii împărtăşesc starea comună a firii umane nesfinţite. Ei au o stare de despărţire de Dumnezeu, prin naşterea lor din trupul părinţilor. „Ce este născut din trup, trup este” (Ioan, 9, 6). Ca atare, ei trebuie să treacă din starea de născuţi din trup şi destinaţi pierzaniei la starea de născuţi din apă şi din duh – drum spre cetatea de lumină a împărăţiei lui Dumnezeu , potrivit cuvintelor Mântuitorului: „De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu” (Ioan, 3, 5).
În vechime, la Liturghia baptismală nu se mai cânta la strană Sfinte Dumnezeule, ci se cântă „Câți în Hristos v-ați botezat”. Catehumenii, la un moment al slujbei, ieșeau din biserică la îndemnul diaconului, care spunea: „Câți sunteți chemați (nebotezați) ieșiți! Cei chemați ieșiți, ca nimeni din cei chemați să nu rămână! Câți suntem credincioși, iară și iară Domnului să ne rugăm!”. Puteau participa la slujba Liturghiei până la final, doar cei care erau botezați în numele Sfintei Treimi.
Vechea Liturghie baptismală a fost slujită în Bizanț până în secolul al XVI-lea și tipărită în unele cărți chiar până în secolul al XVII-lea, mai ales în Rusia. Slujirea acestei Liturghii baptismale a Sfântului Ioan Gură de Aur nu doar că este permisă, ci ea a fost, vreme de aproape 1500 de ani, regulă de bază în tot Răsăritul Ortodox. Există zeci de izvoare istorice care confirmă acest lucru și din ele rezultă că Botezul (dar și alte Taine) era rupt de Liturghie doar în cazuri de boală sau în vremuri de mare persecuție.
Nașii pruncului au fost examinați cu privire la cunoașterea învățăturii de credință, iar
la final, Preacuviosul Părinte Rafael a oferit familiei și nașilor, catehisme de învățătură creștină, cărți din partea ierarhului Calinic Argeșeanul, mica biblie și crucea baptismală din argint masiv. Răspunsurile liturgice au fost date psalții Negulei Florin și Adrian Tase.
