Skip to main content


Când este vorba de înțelepciune, o găsești pretutindeni, numai să vrei aceasta. Sfaturile anticilor înțelepți continuă, după cum veți vedea.

 

Omul, în viața care i s-a dat, umblă mereu: „umblă-n sus și umblă-n jos” ca la colindă, nu stă locului, cum rostește ardeleanul cel înțelept: „Dacă cel ce călătorește nu găsește pe cineva asemenea lui sau mai bun, mai bine să rămână singur, cu prostul nu te poți împrieteni, că-ți fură nevasta.” Și în aria suferinței este leac: „Dacă fericirea se obține prin suferințe pricinuite celor apropiați sau dacă nenorocirea le este alungată în același fel, la fericire în cele din urmă tot nu se ajunge și nu trebuie să acționezi astfel. Dacă ești înțelept, nu te opune bogatului, cârmuitorului, copilului, bătrânului, ascetului, înțeleptului, femeii, prostului și învățătorului”, și ca să nu te tot împotrivești, se vine cu o soluție binefăcătoare:

„Dacă ești înclinat spre facerea de bine, fă-ți-o casă!

Cum se cuvine să-i iubești stăpâna.

Pântecele ei hrănește-l și trupul ei înveșmântează-l,

Pielea ei acoper-o cu balsam înmiresmat.

Desfată-i inima cât timp trăiești!

Căci ea e ca un ogor minunat pentru stăpânul ei!”

Mare minune s-arată, dacă mai apar cărți de bază, cum este și Enciclopedia Înțelepciunii! Trebuie să stea pe masă, în casă și că, de la pensionarea părintelui slujitor la Biserica Sfântului Nicolae, a rămas de nădejde și mare responsabilitate, Alexandru Mărtoiu, fiind slujitorul grijuliu ca și înaintașii săi!

Și un sfat pentru cine citește, ca să spună și altor doritori de monahism: „Trăiește în tinerețe în așa fel încât să fii fericit la bătrânețe”. N-ai cum să fii fericit la bătrânețe. Proverbul românesc spune: „Precum ți-a fost tinerețea, așa îți va fi și bătrânețea.”

Aceasta au spus cam grăbiții!

Calinic Argeșeanul