Skip to main content


În ziua de cinstire a Sfântului Nifon, Patriarh al Constantinopolului, argeșenii au fost chemați la rugăciune în Catedrala Arhiepiscopală din municipiul Curtea de Argeș, locul unde s-a făcut canonizarea acestuia în anul 1517.



 

Cu această ocazie, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul a oficiat Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Tot în această zi, Chiriarhul a săvârșit și o slujbă de pomenire pentru ctitorii și binefăcătorii, care au contribuit în timp la zidirea și restaurarea acestui important edificiu religios.

La finalul slujbei a fost organizat un moment festiv în cadrul căruia o preoteasă și o diaconiță au fost răsplătite de Ierarhul locului pentru că au dat naștere unui număr mare de prunci. Astfel, acestea au primit  medalia creștin ortodoxă ,, Sfânta Muceniță Filoteea”, ca semn al prețuirii și recunoștinței pentru dragostea și osteneala arătate creșterii și educării copiilor dăruiți de Dumnezeu. Diaconița Elena Gabriela Cucuruz a dat naștere la 7 prunci, iar preoteasa Mariana Piele este mamă a patru prunci.

Tot astăzi, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a dorit să răsplătească întreaga activitate muzicală desfășurată de tânara artistă argeșeancă  Maria Mădălina Lupu, care a reușit să promoveze cu succes folclorul autentic argeșean,  pe diferite scene aflate atât în țară, cât și în străinătate. Pentru dragostea și talentul arătate interpretării muzicale la instrumentele tradiționale românești, precum și pentru rezultatele foarte bune obținute la învățătură, talentata artistă a primit din partea Chiriarhului Eparhiei, medalia creștin-ortodoxă ,,Sfânta Muceniță Filoteea”.

În anul 1486, Sfântul Nifon a fost ales patriarh al Constantinopolului. De vreme ce împrejurările erau deosebit de grele – întrucât, de la cucerirea Constantinopolului (1453), turcii se amestecau necontenit în treburile Bisericii Ortodoxe – şi păstoria Sfântului Nifon a fost zbuciumată. A fost alungat din scaun, apoi iarăşi chemat, la cererea credincioşilor, iar în anul 1498 a fost surghiunit la Adrianopol.

În această cetate l-a aflat voievodul Ţării Româneşti, Radu cel Mare (1495-1508), în anul 1503, pe când se întorcea de la Constantinopol spre ţară, şi l-a înduplecat să vină spre a pune bună rânduială în Biserica Ţării Româneşti. Astfel a venit la Târgovişte, însoţit de cei doi ucenici ai săi, Macarie şi Ioasaf (care, fiind mai târziu martirizaţi de păgâni, sunt şi ei cinstiţi în rândul Sfinţilor). Deci, îndată ce a sosit în Ţara Românească, Sfântul Ierarh Nifon a adunat în sobor pe egumenii şi boierii ţării.

Atunci au fost întemeiate Episcopia de la Râmnic şi cea de la Buzău, iar Sfântul Nifon a sfinţit pe cei doi episcopi. De asemenea, s-a îngrijit de apărarea credinţei ortodoxe şi de bunul mers al vieţii monahale. În Ţara Românească a avut ca fiu duhovnicesc pe Neagoe Basarab, cel care avea să devină în 1512 domnitor.

Nu a trecut, însă, multă vreme şi Sfântul Nifon nu s-a mai putut bucura de buna rânduială pe care o pusese în Biserica Ţării Româneşti, deoarece domnitorul Radu cel Mare a săvârşit o nelegiuire, căsătorind pe o soră a sa cu un boier moldovean, numit Bogdan, care avea în Moldova, soţie şi copii. Sfântul Nifon, neputând încuviinţa o asemenea căsătorie, a rămas neînduplecat la rugăminţile voievodului.

După puţină vreme, a plecat din Ţara Românească, împreună cu cei doi ucenici ai săi, mergând întâi în Bitolia Macedoniei, iar de acolo la Sfântul Munte, aşezându-se la Mănăstirea Vatoped. După moartea mucenicească a ucenicului său Macarie (14 septembrie 1507), Sfântul Nifon s-a stabilit în Mănăstirea Dionisiu, unde, prorocind pătimirea pentru Hristos a celuilalt ucenic al său, Ioasaf († 26 octombrie 1516), şi-a dat fericitul suflet în mâinile lui Dumnezeu, la 11 august 1508.

După şapte ani, Sfântul Voievod Neagoe Basarab (1512-1521), noul domn al Ţării Româneşti, a trimis pe boierii săi la Mănăstirea Dionisiu şi, cu încuviinţarea monahilor de acolo, luând moaştele Sfântului Nifon, le-au pus într-un sicriu de lemn şi le-au adus în ţară cu mare alai. Apoi, le-au aşezat deasupra mormântului lui Radu cel Mare, de la Mănăstirea Dealu, ctitoria acestuia, ca, astfel, Sfântul să ierte greşeala răposatului domnitor.

Sfântul Voievod Neagoe Basarab a rânduit ca sfintele moaşte ale Ierarhului să fie puse într-o raclă de argint, poleită cu aur şi pietre scumpe, şi să fie duse înapoi la Sfântul Munte. Însă, părinţii din acea mănăstire, văzând adânca evlavie a Voievodului, i-au dăruit capul Sfântului Nifon şi o mână.

Deci, zidind Sfântul Voievod Neagoe Basarab biserică nouă la Curtea de Argeş, în anul 1517 a venit la sfinţire patriarhul Teolipt al Constantinopolului, săvârşind şi trecerea în rândul Sfinţilor a marelui ierarh Nifon. Moaştele lui au fost aşezate acolo, iar din anul 1949 se află în Catedrala Mitropolitană din Craiova.