Dumnezeu a sădit în fiinţa neamului nostru posibilităţi şi moduri de descoperire a adevărului existenţial, rânduind o profundă legătură între fiinţare şi devenire întru fiinţă. Calea cea mai curată spre universalitatea planului metafizic se explică cel mai bine prin puterea poeziei.
Versul a devenit astfel liantul necesar prin care se lămureşte eternul dubitabil dintre „a fi sau a nu fi?”. Cum nu se poate mai bine, Mihai Eminescu, prin excelenţă poetul entităţii româneşti, descoperă imposibilul prin „rugăciune”.
În după-amiaza zilei de 15 iunie, în sala de festivități a Cercului Militar din Curtea de Argeș, iubitorii de cultură din Argeș și Muscel s-au adunat pentru a comemora 134 de ani de la trecerea în frumusețea lumii nevăzute, a poetului național, Mihai Eminescu.
Evenimentul a fost organizat de Filiala Județeană Argeș POSADA a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în rezervă și în retragere – președinte col. (rtr.) Laurențiu Domnișoru, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Revista Suflet Românesc, redactor-șef prof. dr. George Baciu, Centrul de Cultură și Arte „George Topârceanu” din Curtea de Argeș, în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Ferdinand I”.
La manifestare a fost prezent părintele Ovidiu Marian Vlăsceanu, Consilier Cultural și Comunicații Media, care a transmis Arhiereasca Binecuvântare a Părintelui Arhiepiscop Calinic, precum și îndemnul de a rămâne statornici în credința strămoșească și de a cinsti, așa cum se cuvine, pe înaintașii noștri, care ne-au lăsat o moștenire aparte. În continuare a vorbit despre două sărbători creștine care ne apropie de Dumnezeu: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Sfinții Apostoli Petru și Pavel.
Marele nostru poet, luceafărul poeziei românești, valoare de neprețuit în literatura română, Mihai Eminescu, a scris numeroase pagini de literatură, în special poezie. Scrisoarea a III-a a fost publicată la 1 mai 1881 în Revista „Convorbiri literare”, unde poetul a și debutat.
Domnul doctor și scriitor Constantin Teodor Craifăleanu a impresionat asistența prin modul aparte în care a recitat poezia Scrisoarea a III-a.
Prin pregătirea sa enciclopedică, dublată de o rară clarviziune şi inspiraţie, toate acestea înrădăcinate solid în dragostea sa jertfelnică pentru neam şi ţară, Mihai Eminescu a lăsat urme adânci pe oriunde a trecut. Felul lui de a fi, modul articulat de a vorbi, cunoştinţele şi fermitatea în acţiune au stârnit pe cât de multă admiraţie din partea unora, pe atât de multă invidie din partea altora. Domnul profesor Lucian Costache a oferit participanților posibilitatea de a vedea, câteva numere vechi din revista Flacăra, dedicate în mare parte poetului Mihai Eminescu și a rostit un cuvânt intitulat: „Eminescu, biserica sufletului nostru cel de toate zilele”.
Daria Maria Ninu și Ștefan Ducu au deschis rubrica: Recital liric, interpretând câteva piese muzicale pe versuri eminesciene.
Prin scrierile sale jurnalistice, Eminescu nu a fost doar vocea neamului său, din care Dumnezeu l-a „sorbit cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar”, ci şi un strălucit analist şi gânditor social, politic şi economic, conturând o linie de gândire nouă, continuată şi adâncită ulterior de mari personalităţi româneşti din interbelic (de la mari cercetători ai specificului naţional până la mari sociologi sau economişti). Însă ceea ce l-a consacrat pe primul mare jurnalist al nostru drept un gânditor de geniu, o voce unică a vremii sale şi, totodată, „un contemporan al tuturor timpurilor” (după cuvintele criticului literar Romul Munteanu) şi drept „conştiinţa noastră cea mai bună” (cum îl descria Noica) este nu doar această nouă direcţie pe care o trasează în sfera cercetării problemelor timpului şi ale societăţii româneşti, cât şi caracterul profund vizionar al scrierilor sale.
Următorii invitați: Constantin Samoilă și Ion Alexandru au vorbit despre opera lui Mihai Eminescu, recitând câteva din poeziile sale.
Corul Orfeu, dirijat de părintele profesor Gheorghe Neacșu a urcat pe scenă și a susținut un recital de excepție, în fața unei săli arhipline de suflete care îl țin la loc de cinste pe Mihai Eminescu.
Îl iubesc pe Eminescu, o rubrică ce aparține tinerilor, în care elevele Bianca Diaconu, Antonia Tașcu de la Liceul Tehnologic „Ferdinand I” și Bianca Stoica de la Liceul Tehnologic „Petre Ionescu Muscel” din Domnești, au recitat din creațiile proprii și au rostit cuvinte de suflet despre poetul fără pereche.
A urmat un nou recital liric susținut de elevele Patricia Bădiță și Ana Maria Baltag Diaconu, care au interpretat frumoase melodii ce au ajuns la suflet, ducând pe cei prezenți într-o stare aparte, de comuniune cu poetul național, iar elevul Rareș Ștefan Stoiciu a interpretat câteva melodii populare.
Doamna Valentina Domnișoru a recitat cea mai recentă poezie a profesorului George Baciu, intitulată: „La mijloc de Cireșar”, dedicată Luceafărului poeziei românești, fiind un îndemn de a ține flacăra culturii și a rugăciunii mereu aprinsă: „Iar la adăpost de suflet,/ Spre-a fi noi cu noi mereu,/ Eminescu-i rugăciunea/ Către Bunul Dumnezeu”.
În programul regalului cultural au avut cuvântul doamnele, care au recitat versuri și au rostit gânduri despre Eminescu: Elena Șerbănescu-Eșanu, Florica Popa, Mihaela Ionescu, Aurelia Corbeanu, Lidia Manea, Elena Toteanu și Rodica Nicolae.
În final, pe scenă, au urcat membrii Corului Veteranilor din Pitești, dirijați de domnul col (rtr.) Nicolae Perniu, care au încântat prin frumosul recital coral eminescian.
