Despre Baruh se spune că a fost tahigraful (secretarul) marelui profet Ieremia. El scrie o carte pe care o citeşte regelui Iehonia, captiv în Babilon. Scopul scrierii era de a fi trimisă, ca mângâiere, poporului evreu, rămas în grele suferinţe, în Ierusalim.
Miezul cărţii era plin de dulceaţa pocăinţei. Cu inima zdrobită îşi recunoşteau păcatele personale şi ale poporului, din neam în neam. Cu aceeaşi râvnă înţeleaptă şi optimism neadormit, se dorea menţinerea nădejdii poporului bântuit de amară suferinţă.
Se spune că scriitorul La Fontaine o citea mereu şi o aşeza sub pernă când dormea. Din întreaga carte, care este un poem liric şi dramatic, putem să cităm acum câteva rânduri:
„Dezbracă-te, Ierusalime,
de haina întristării şi-a suferinţei tale
Şi-mbracă-te pe-ntotdeauna
în strălucirea slavei lui Dumnezeu;
îmbracă-te în haina dreptăţii de la Dumnezeu,
pune-ţi pe cap cununa slavei Celui Veşnic;
că tuturor celor de sub cer
le va arăta Dumnezeu strălucirea ta;
că numele tău pe-ntotdeauna
de Dumnezeu îţi va fi dat:
„Pacea dreptăţii” şi „Slava evlaviei”.
S-avem şi noi parte, de Pacea dreptăţii şi Slava evlaviei!
Calinic Argeșeanul, Scrisoarea lui Dumnezeu, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2016.
