Atât în versiunea ebraică, precum şi în cea a Septuagintei, cărţile Ezdra şi Neemia formau o singură carte, adică două părţi ale uneia şi aceleiaşi cărţi, scrise după captivitatea babilonică.
Cartea numită Ezdra cuprinde rezidirea Templului din Ierusalim şi restaurarea cultului divin, iar Neemia cuprinde rezidirea cetăţii Ierusalimului şi restaurarea legii.
Luminat de Dumnezeu, regele Cirus al Perşilor dă un edict în anul 538 î. H., prin care evreii luaţi în captivitate babilonică pe vremea împăratului Nabucodonosor (587 î. H), sunt liberi să se întoarcă în patria lor.
Primul care pleacă în fruntea a 50.000 de evrei este nobilul Zorobabel, însoţit de preotul Iosua. Se începe rezidirea Templului care se isprăveşte în anul 515, având ca ajutor moral pe profeţii Agheu şi Zaharia.
După 57 de ani, preotul cărturar Ezdra, „iscusit în legea lui Moise”, înarmat cu scrisori de întărire din partea regelui Artaxerxe şi primind ajutoare materiale, pleacă spre Ierusalim în anul 458 î. H., cu un număr mai mic de evrei. La început, a pus rânduială în viaţa morală a evreilor, anulând căsătoriile mixte şi îndemnând poporul la pocăinţă şi rugăciune stăruitoare.
Cartea Neemia îşi trage numele de la iudeul Neemia, care trăia la curtea regală din Suza. Acesta deţinea demnitatea importantă de paharnic (există şi o carte cu numele: Paharnicul de la Susa şi în anul 445 î. H. obţine de la regele Artaxerxe împuternicirea de a merge în Ierusalim, capitala lui Iuda, pentru a reconstrui zidurile dărâmate cândva de împăratul Nabucodonosor. În doar 52 de zile, zidurile Ierusalimului au fost complet restaurate spre uimirea trecătorilor. S-a pus în rânduială şi viaţa morală a locuitorilor.
După 22 de ani se reîntoarce la Suza, după care revine, auzind că poporul s-a abătut de la legea lui Dumnezeu. Grabnic ia măsuri de îndreptare, pentru ca mai apoi să revină la Suza, unde erau mulţi evrei care nu s-au mai întors la Ierusalim.
Cărţile Ezdra şi Neemia sunt de o mare frumuseţe şi zăbava de a fi citite se răsplăteşte cu folos duhovnicesc.
Calinic Argeșeanul, Scrisoarea lui Dumnezeu, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2016.
