În decursul vremii, oamenii de toată mâna şi-au îndreptat nu doar gândul curat la Dumnezeu ci şi admiraţia plină de iubire neîntunecată de furtunile vieţii. Oricare dintre ei ca şi Sfântul Antonie iscodeau mereu înţelepciunea şi adâncul judecăţilor lui Dumnezeu.
El era supărat pe Dumnezeu că unii mor prea tineri, iar alţii ajung la bătrâneţe adâncă şi neputincioasă. Ba că unii sunt prea săraci, iar alţii prea bogaţi, iar nelegiuiţii grabnic se îmbogăţesc, iar cei sărmani şi drepţi, mai mult sărăcesc.
Când era mai vehement, un glas a venit spre el şi i-a zis: „Antonie, ai grijă de ale tale! Acestea sunt judecăţile lui Dumnezeu şi nu-ţi ajută cu nimic să le cunoşti!”
N-avem ce căuta în găzduşagul lui Dumnezeu!
Mersul printre stele – Calinic Arhiepiscopul, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2013.
