În sufletul lui de domn creştin ortodox şi de bazileu, purtând coroana împărătească a credinţei în Hristos, a gândit să lase moştenire urmaşilor săi, popor şi domn de ţară, ultimul său cuvânt, precum rosteau marii duhovnici şi isihaşti, înainte de a se odihni cu trupul în sălaş, sub lespede şi cu sufletul în faţa judecăţii lui Dumnezeu.
Auzind cum poetul grec Maximos Trivalis îl numea „divinul” şi îl aşeza tocmai în palatele Olimpului; că Al. Piru îi lăuda: „dragostea pentru cultură şi rafinament artistic”; N. Iorga îl numeşte: „domn cu apucături împărăteşti şi domn cu atâta dor de frumuseţe, cum nu mai avusesem altul înainte de dânsul”; iar Ion Bogdan îl crede, pe drept cuvânt: „unul din cei mai culţi domni ai noştri din vechime”. B. P. Haşdeu l-a numit: „Marc Aureliu al Ţării Româneşti, principe artist şi filozof”. Aşadar, Neagoe Vodă Basarab, nu putea să ne păgubească de primul şi cel mai complet tratat de teologie, de la începutul secolului al XVI-lea, împletit cu celebrele Învăţături în arta domniei şi a slujirii supuşilor săi, numită de acelaşi B. P. Haşdeu: „monument de literatură, politică, filozofie şi elocvenţă”.
Şi aşa, spre sfârşitul vieţii pământeşti, Neagoe Basarab, ştiind că agarenii sunt nărăviţi în fel şi chip, că şi cei din Europa îşi cam leapădă credinţa şi pietatea, iar casnicii săi au nevoie de întărire în credinţă şi înţelepciune, ne-a lăsat în dar, Învăţăturile sale ca testament, urmaşilor-urmaşilor săi.
Cartea cu Învăţăturile lui Neagoe Vodă Basarab, ar trebui să stea alături de Biblie şi Cartea de Rugăciuni, la căpătâiul fiecăruia dintre noi.
Trebuie să ne reamintim că Neagoe Vodă Basarab, a fost domnitorul care a îndemnat cele mai multe minţi şi condeie să se avânte la cercetare şi scris, culminând cu traducerea din slavonă a Învăţăturilor de către acad. G. Mihăilă, cu aparatul critic aferent şi exegeza desăvârşită.
Iar despre istoricul profesor Dan Zamfirescu, acela care a dovedit științific paternitatea capodoperei Învățăturile lui Neagoe Vodă Basarab către fiul său Teodosie, am putea spune, fără a greşi, că este „fiul de suflet” al lui Neagoe Vodă Basarab.
Calinic Argeșeanul, Sfântul Neagoe Vodă Basarab, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2017
