Anul acesta, conferința preoțească de primăvară a fost organizată, în format online, în Eparhia Argeșului și Muscelului, cu binecuvântarea și în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Argeșeanul, prin intermediul platformei Zoom, arătând prin aceasta că Biserica Ortodoxă are capacitatea conlucrării cu mijloacele moderne de comunicație, folosite în beneficiul pastorației.
La conferință, au participat preoții și diaconii din cele 6 Protoierii ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, grupați în cercuri pastorale, așa cum sunt acestea stabilite în cuprinsul fiecărei protoierii.
Prin Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, anul 2021 a fost declarat: „Anul Omagial al pastorației românilor din afara României” și „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul, valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”.
În conformitate cu Programul-cadru al acestei hotărâri de Sinod, în această primă parte a anului 2021, s-a tratat tema: „Anul Omagial al pastorației românilor din afara României”, prezentată în felul următor:
1.Comunitățile de credincioși ortodocși români din vecinătatea granițelor țării. Istorie, activitate misionară, organizare canonică și pastorală.
2.Comunitățile de credincioși ortodocși români aflate în diaspora. Istorie, evoluție, activitate misionară, organizare canonică și pastorală.
3.Preocupările Bisericii Ortodoxe Române cu privire la pastorația românilor din afara României.
În cadrul conferinței preoțești, referatele au fost întocmite de: Preot Samoilă Nicolae Claudiu de la Parohia Poienărei, Protoieria Curtea de Argeș, având drept titlu al lucrării: Preocupările Bisericii Ortodoxe Române cu privire la pastorația românilor din afara României; și Preot Burcea Adrian-Corneliu de la Parohia Vulpești, Protoieria Costești, cu lucrarea intitulată: Comunitățile de credincioși ortodocși români din vecinătatea granițelor țării și din diaspora. Istorie, evoluție, activitate misionară, organizare canonică și pastorală.
În cadrul aceastor referate, s-a subliniat faptul că misiunea în diaspora românească a început cu secole în urmă la un nivel mic spre mediu, și s-a amplificat și intensificat în actualitate, devenind o temă de interes general în rândul teologilor, dar mai cu seamă al clericilor, în ultimii 25-30 de ani.
Migrația românilor, odată cu secolul al XVIII-lea, a determinat Biserica Ortodoxă Română să meargă după fiii ei, acolo unde aceștia trăiesc și își desfășoară activitatea.
Preocuparea pentru păstrarea identității de credință și neam, a tradițiilor și a limbii, precum și preocuparea pentru educația tinerilor reprezintă misiunea Bisericii în diaspora.
