Dan Gherasimescu este un artist-model, putând fi plasat cu ușurință pe același podium cu alți mari sculptori români. Acesta toarce pe furca sa crestată în lemn tradițiile satului argeșean și înalță și astăzi arta populară românească în zborul păsării măiestre, legând cu zalele sculptate istoria și unicitatea specificului românesc.
În după-amiaza zilei de 22 aprilie 2021, în Casa Norocea din municipiul Curtea de Argeș a avut loc o Expoziție de cruci, pristolnice și icoane de vatră, realizată de meșterul popular Dan Gherasimescu și de fiul acestuia, Luca Gherasimescu.
Cu purtarea de grijă a Părintelui Arhiepiscop Calinic, la manifestare a participat părintele Ovidiu Vlăsceanu, Consilier cultural și Comunicații Media, care a transmis Arhiereasca Binecuvântare și a rostit un cuvânt în care a vorbit despre autorul acestor lucrări: „Meșterul Dan Gherasimescu este un meșter popular care și-a dus prin toată lumea lucrările migălos făurite din lemnul meleagurilor sale. Este un sculptor vestit în întreaga lume pentru celebrele sale încrestături în lemn, dar și un tezaur viu al culturii populare românești”. În finalul cuvântului, a fost oferit, în dar, un album despre Catedrala ctitorită de Sfântul Neagoe Vodă Basarab.
Au fost prezenți oameni de cultură, colaboratori, dar și prieteni de suflet ai artistului popular, care au rostit cuvinte de apreciere pentru meșterul Dan Gherasimescu, subliniindu-se faptul că acesta este unul dintre cei mai reprezentativi artişti ai lemnului din România, iar lucrările sale au ajuns până în SUA şi Japonia. Americanii l-au numit „Omul-pasăre al românilor“, graţie celebrei sale lucrări „Pasărea măiastră“, de o complexitate uimitoare.
Meșterul Dan Gherasimescu și-a prezentat expoziția, vorbind despre obiectele sculptate. A purtat audiența prin istorie și prin locurile copilăriei sale, vorbind despre meșteșugul pe care l-a moștenit de la bunicul și tatăl său.
O atenție aparte a avut-o către icoanele de vatră, a căror poveste se împletește cu legenda, spunând că „icoana de vatră este mai veche decât icoana pe sticlă. Fiecare țăran își făcea o icoană cu patronul spiritual al casei, la noi fiindcă o avem pe Sfânta Filofteea, cele mai multe sunt cu ea. Icoana era așezată la vatră, pe unde se credea că pătrund spiritele rele în casă, astfel încât să apere casa de primejdii, de necazuri.”
Evenimentul s-a încheiat cu vizitarea expoziției de cruci, pristolnice și icoane de vatră.
