Încă un efort pentru a mai citi o tabletă din opera filosofului Marc Aureliu: Către mine însumi!
„Libertate și sclavie – două nume: unul înseamnă virtute, altul vițiu. Dar amândouă răsar din voință, fără de care nu există nici una, nici alta. Sufletul însă este mai mare și peste corp și peste lumea materială, lipsită de voință. Nimeni nu este deci, sclav, atâta timp cât voința lui e liberă!
Să mai facem un efort și să citim și cele ce urmează, din aceeași lucrare minunată a filosofului Marc Aureliu: Către mine însumi!
„Când între oamenii inculți vine vorba de vreo teorie, taci mai totdeauna; căci nu-i bine ca stomacul să arunce ce n-a mistuit încă. Iar de cumva vreunul te face prost și tu nici nu-i dai atenție, să știi că ești la începutul înțelepciunii.
Așa scria marele mitropolit al Țării Românești, Sfântul Martir Antim Ivireanul, în Didahiile sau Predicile sale. Vom avea acum prilejul să citim limba românească de sute de ani, exact așa cum o scria Sfântul Antim și cum o ascultau Domnul Țării, boierii și creștinii.
Filosoful Epictet, ne însoțește, lăsându-ne scris (Antologia filosofică, pag. 137-138): „Când te duci la vreun om mare, gândește-te că poate să nu fie acasă, ori să nu te primească, ori să-ți trântească ușa în nas, ori să nu vrea nici să știe de tine.
Să ne hărnicim a citi mai departe din opera lui Marc Aureliu, Către mine însumi!
„Fixează-ți în minte chiar de acum o regulă și un ideal de purtare, cărora să te conformezi riguros atât în singurătate, cât și între oameni. Taci cât mai mult; vorbește numai când trebuie și scurt. Dacă împrejurările te duc să vorbești mai mult ceva, nu te ocupa nici de evenimentele externe, nici de gladiatori, nici reprezentații de circ, nici de atleți, nici de mâncare și băutură; căci despre acestea are cine vorbi.
Același om de cultură, Ștefan Bezdechi, continuă cu traducerea din opera filosofului, Marc Aureliu: Către mine însumi!
Continuăm cu fragmente alese din Manualul lui Epictet: „Gândește-te bine înainte de a te hotărî și apoi rămâi la ce ai ales. La orice lucru cântărește bine și începuturile și urmările lui. Altfel, vei începe multe cu entuziasm, ca și cel ce nu știe încotro merge să ieși triumfător la jocurile olimpice?
Cartea: Către mine însumi, a filosofului Împărat roman, Marc Aureliu, este tradusă de marele cărturar lingvist Ștefan Bezdechi. Vom continua să redăm o seamă de „însemnări”, pentru a ne bucura de opera din Antichitate.
Să continuăm să citim din Manualul lui Epictet, filosoful: „Nu fenomenele naturii chinuiesc oamenii, ci părerile lor despre dânsele, așa, bunăoară, moartea n-are nimic de temut, cum găsește și Socrate. Dar părerea noastră, arătând-o îngrozitoare, o face într-adevăr îngrozitoare.
Așa cum am spus, vor urma câteva tablete în care se va arăta din însemnările Împăratului filosof, Marc Aureliu, din cartea sa: Către mine însumi!
Desigur, nu sunt nici primul și nici ultimul, care am vorbit mereu „Despre Rugăciune”, și s-au scris în Istoria duhovnicească a lumii, zeci, sute, mii și alte zeci de mii de tratate și tomuri „Despre Rugăciune”, adică, ce este aceasta, cine trebuie să se roage, cui să se adreseze rugătorii și tehnicile folosite ca o rugăciune să fie bine auzită și împlinită de Domnul Dumnezeu!
Acum vom scrie despre filosoful Împărat Marc Aureliu, care s-a născut în Roma, în anul 121 d. Hr., într-o familie „burgheză”. Din tinerețe se arată a fi o fire meditativă, o fire mai mult rațională, decât plină de afectivitate, plăcându-i o viață retrasă și plină de simplitate.
Pagina 15 din 98