Programul de slujbe la Cernica se desfăşura ca şi acum, după rânduiala athonită, din marea carte de slujbă, Tipicul Sfântului Sava, fiind permanent consultat, ca să nu se facă niciun fel de abatere.
N-am ajuns bine în Cernica Sfinţilor Calinic şi Gheorghe Stareţul că oamenii Securităţii şi-au făcut apariţia. Era stareţ nou. După calculele lor trebuia luat imediat în primire.
Unul dintre lucrurile care supără cel mai mult pe bieţii oameni este locul de veci din cimitir. Nici nu te naşti bine că, precum faraonii, te şi gândeşti la mormânt. Este un lucru normal să te naşti din mila Domnului şi este un lucru şi mai normal să-ţi aşezi locul cel din urmă.
Trebuie să recunosc că, plecând de la Sinaia, n-au prea plâns, pe rupte cei de acolo, dar nici cei de la Cernica nu s-au bucurat, de să le plesnească inima de fericire când m-au văzut!
Dumnezeu m-a scăpat şi la Cernica de o mare nenorocire. S-au anunţat delegaţii din vreo 60 de ţări, participanţi la Bucureşti la un Congres interconfesional, care vor lua prânzul la Cernica.
Că tot începutul are şi un sfârşit, este o poveste tare veche şi dureroasă. Pe la începutul anului 1981, Patriarhul Iustin vine din nou la Mănăstirea Sinaia.
Într-una din zile, Benedict arhimandritul mă cheamă la el.
Înainte de a pleca de la Sinaia, aş aminti de câţiva oameni, care au avut un mare rost la bunul mers al mănăstirii.
De câte ori a venit Patriarhul Iustin la Mănăstirea Sinaia şi Mănăstirea Cernica, îşi dorea să nu se facă niciun fel de primire oficială.
Fiind stareţ la Sinaia, din când în când, din munţii Bucegi coboram între apele Cernicăi. Îmi era dor de Sfântul Calinic, de slujbele care curgeau ca mirul peste stihiile lumii. Acolo erau călugării care stăteau la sfat cu veşnicia.
Prin primăvara anului 1984, de la Primăria Capitalei vine un inginer agricol să semnăm un document că vom da 90 de tone de grâu din recolta anului curent. Spunea că toate mănăstirile au îndatorirea aceasta.
Când terminasem restaurările şi toate erau gata la Mănăstirea Sinaia, vine Patriarhul Iustin într-o vizită de lucru. Împuternicitul de Culte, M. Dănescu, mi-a spus cu mult înainte, că ar vrea să i se acorde o audienţă, de doar zece minute, când Patriarhul va sosi în zonă.
Îndemnaţi din umbră, o droaie de „anonimi” au semnat o jalbă la Patriarhul Iustin. Acolo, pe pagini multe, au scris că stareţul Calinic a dărâmat mănăstirea, că a mutat moaştele Sfântului Calinic, că a pictat noi sfinţi pe pereţi, că-i venetic şi să meargă la mă-sa acasă, de unde a venit.
Secretarul unei instituţii este o persoană foarte importantă. Pe la secretariat trece apa care pune în mişcare întreaga moară.
Drumul făcut de stareţul Roman atunci când s-a gândit construirea unui port maritim la Capitală, în zona Cernicăi şi a gării Căţelul, ridicându-se apa peste patru metri, acel drum făcut cu pripire, a început să se dărâme şi să intre sub ape. Ba, o parte, la cutremurul din 1977 s-a şi desprins din şoseaua de beton.
Pagina 73 din 98