news        mail   location

 
 

Sfântul Vasile cel Mare ne îndeamnă: „Să ne bucurăm (să ne desfătăm) în Domnul”, cugetând la cuvintele Duhului Sfânt și primind poruncile și învățăturile mântuitoare, care ne îndreaptă sufletele.

 

Să ne ferească Dumnezeu de postul cel cumplit, pe care și profetul se silește să-l îndepărteze prin rugăciune, zicând: „Domnul nu va omorî prin foame sufletele drepților” (Pilde 10, 13) și: „N-am văzut pe cel drept părăsit, nici sămânța lui cerșind pâine” (Psalmul 36,25). În aceste cuvinte profetul nu a vorbit de pâinile materiale, că știa despre feciorii patriarhului Iacob că se coborâseră în Egipt pentru pâine, ci de hrana duhovnicească prin care omul lăuntric se desăvârșește. Să ne ferească, deci, Dumnezeu de postul cu care Domnul a amenințat pe iudei: „Iată, vin zile, zice Domnul, și voi aduce peste pământul acesta nu foamete de pâine, ci foamete de a auzi cuvântul Domnului” (Amos 8, 11).

Dreptul Judecător a adus peste ei foametea aceea, pentru că a văzut că trupul lor se îngrășa și punea carne pe el, iar mintea le slăbea din lipsa hranei învățăturilor adevărului. În zilele care vin, Duhul Sfânt vă va ospăta, cu bucurie, dimineața și seara. Nimeni să nu lipsească de la acest ospăț duhovnicesc.

Să luăm parte toți la paharul cel cumpătat pe care înțelepciunea l-a umplut și l-a pus deopotrivă înaintea tuturor, ca fiecare să bea din el atât cât poate. Înțelepciunea „și-a amestecat paharul ei și a junghiat jertfele ei” (Pilde 9, 2), adică „hrana celor desăvârșiți, ale căror simțuri sunt deprinse prin obișnuință să deosebească binele de rău” (Evrei 5, 14).

Nicăieri nu se prezintă un meniu de post. Fiecare postitor a primit libertatea de la Dumnezeu ca să se ostenească după putere în cele duhovnicești, precum, tot după putere, cu cele materialicești, făcutu-s-a astfel, un echilibru cu bună măsură și fără exagerări pustiitoare de sănătate și spor pe calea mântuirii.

În toate se cere binecuvântarea Domnului Dumnezeu și a duhovnicului iscusit și fără exagerări și salturi extra duhovnicești.

Sfântu Vasile îndeamnă: „Cu această hrană săturându-ne din destul, să dea Dumnezeu să fim găsiți vrednici de a lua parte la veselia ospățului Mirelui, Hristos Iisus, Domnul nostru, Căruia fie slava și puterea în veci. Amin”!

În orice urcuș duhovnicesc, să rugăm pe Iisus să fie cu noi pentru a nu cădea!

Calinic Argeșeanul

În ziua de 16.04.2024, s-a desfășurat o nouă etapă a proiectului Campionii Bucuriei, din cadrul Protoieriei Topoloveni, în care parohiile din cercul nr. II pastoral: Popești Căteasca, Teiu Vale, Teiu Deal, Gruiu, Siliștea III și Baloteasca, au dăruit alimente familiilor cu venituri modeste.
Iubirea de săraci şi iubirea de străini sunt două ramuri de măslin cu al căror rod se ung toţi, din care însuşi Domnul Îşi unge capul şi picioarele şi va răsplăti în împărăţia cerească pe acela care-L unge. Că adevăratul iubitor de săraci aude pe Cel ce zice: "Milostenia şi credinţa nu te vor lăsa pe tine, însă să le legi pe ele de grumazul tău şi vei afla darul, ca să gândeşti cele bune înaintea Domnului şi a oamenilor", spunea Sfântul Antioh.
Educaţia a vizat, de-a lungul timpului, formarea personalităţii omului, în funcţie de particularităţile fiecăruia, dar şi în funcţie de dinamica socială, de mobilitatea profesiilor prin integrarea dinamică a omului în societate. Tocmai de aceea şcoala a jucat întotdeauna un rol esenţial în orice epocă, iar astăzi, în contextul actual al unei societăţi structurate printr-o cunoaştere informaţională şi eficienţă tehnicizată, orientate spre pragmatism, relevanţa educaţiei este una şi mai mare.
Milostenia nu este compasiune pasivă și fără rezultat, ci gest activ prin care ne dovedim dragostea față de celălalt.
Cel ce gândește la Dumnezeu cinstește pe orice om, află ajutor de la orice om prin voința ascunsă a lui Dumnezeu. Și cel ce apără pe cel asuprit are pe Dumnezeu de partea sa. Iar cel ce întinde brațul său spre ajutorul aproapelui primește brațul lui Dumnezeu în ajutorul său, spune Sfântul Isaac Sirul.
Blaise Pascal, în momentele, mai ales, de adâncă meditație se întreabă: „Ce este atunci omul? În om măreția lui se amestecă, din nefericire, cu mizeria lui. Natura omului este dublă: față de natură este mizerabil: natura îl strivește. Dar omul o știe, și această conștiință pe care natura în toată imensitatea ei nu o are, formează superioritatea lui: „Omul este un rege, dar un rege deposedat”. Sau cu altă expresie: „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură, dar o trestie care gândește” (pag. 291).
Celebrul Blaise Pascal (1623-1662) s-a ocupat și de Filosofia Minții. Citind pe filosoful Aristotel (384-322 î. Hr.) a înțeles că viața omului depinde, uneori, de efectul imaginației. Și cine nu are imaginație?
La Paris, în anul 1662, savantul fizician se stinge din viață, iar sora sa, Gilberte, strânge notele lăsate (rămase), care formează ceea ce noi cunoaștem sub numele de „Pensees de Pascal”.
Dintr-o familie burgheză, Blaise Pascal, în anul 1623, a venit pe lume în Clermont Ferrand, tatăl său fiind magistrat superior. Tânărul Blaise Pascal era pasionat de științele fizice și matematice. Familia Pascal se stabilește la Paris în anul 1631, când tânărul Blaise avea doar opt ani. Familia era frecventată de savanții iluștri ai timpului, mai ales că secolul are ca idol științific pe savantul Rene Descartes.
Ceea ce este demn de reținut, fără grăbire și cu îngrijire, este să îndrăznim să amintim despre misticismul pe care-l abordăm, provocat de trebuința de a găsi o garanție, o siguranță, pentru cunoașterea noastră.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar