news        mail   location

 
 

Avacum” vine din transcrierea grecească a cuvântului din limba ebraică „Habacuc”, care în traducere înseamnă „îmbrăţişare”.

Cartea a fost scrisă prin anii 609-608 î. H. . Citind Cartea profetului Avacum vom desprinde din texte, că autorul, în cele trei capitole, alcătuite cu deosebită grijă, se arată ca un bun cunoscător al meşteşugului poetic, cu deosebire.

În Noul Testament, profetul Avacum este prezent mai ales în scrierile Sfântului Apostol Pavel, cel mai mare cunoscător al Scripturii Vechiului Testament. Spre exemplu, „dreptatea lui Dumnezeu se descoperă din credinţă spre credinţă”. „Iar dreptul din credinţă va fi viu.”1

Piatra fundamentală a relaţiei dintre Dumnezeu şi om este credinţa şi credincioşia vie, aşa cum, pe de altă parte, Dumnezeu rămâne pururea credincios omului, chiar dacă părţile sunt neegale, Dumnezeu se face egal omului. Aceasta trebuie să ne dea de gândit în modul cel mai serios. Omul cu credinţă puternică în Dumnezeu îşi ţine cuvântul dat şi rămâne statornic, fidel, chiar dacă, uneori, încercările sunt deosebit de grele.

Iată încă o prezenţă a profetului Avacum 1, 5 citat de Sfântul Pavel, în Faptele Apostolilor 13, 41: „Vedeţi, voi, cei ce dispreţuiţi, şi minunaţi-vă şi pieriţi, că Eu în zilele voastre lucrez un lucru pe care nu-l veţi crede dacă vi-l va spune cineva”.

Se arată în Cartea profetului Avacum, că Dumnezeu, în Atotştiinţa Sa, pedepseşte un popor rătăcit printr-un alt popor şi mai nelegiuit. Iar poporul pedepsitor va fi şi el, la rândul său, pedepsit de Dumnezeu, pentru a nimici trufia.2

Vremuri vechi şi vremuri noi, deopotrivă; iată glasul de plângere şi rugăciune al Profetului Avacum 1, 3:

De ce mi-ai arătat Tu mie

suferinţe şi dureri

ca să văd necaz şi necredinţă?”

Avacum este părintele jeluitorilor, care nădăjduieşte, totuşi spre Dumnezeu, Care îmbrăţişează şi mântuieşte!

1 Avacum 2, 4 = Romani 1, 17; Galateni 3, 11; Evrei 10, 38

2 Avacum 2, 5

Ouăle încondeiate reprezintă o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, fiind o practică străveche în tradiția românească. Dincolo de frumusețea lor stau poveștile și tehnicile de încondeiere spuse de femeile care lucrează tot anul la ouă pentru a bucura creștinii, în perioada Paștilor. Sunt multe modele specifice Bucovinei, Munteniei, Olteniei şi Țării Bârsei. Încă din cele mai vechi timpuri, femeile foloseau motive precum: „calea rătăcită” sau „calea robilor”, „brâul Maicii Domnului”, „crucea Paștelui”, „ochiul”, „frunza stejarului”, „porumbelul” și „scara”.
Dumnezeu ne-a dat mila ca o poruncă a dragostei. Milostenia este plata pentru răscumpărarea păcatelor noastre. Miluind pe cineva ne miluim pe noi înşine!
Când facem milostenie, așa să ne uităm în ochii celui sărman: ca la un frate ce ne ajută, prin necazul ce și-l poartă cu răbdare și smerenie, să facem și noi o faptă bună cu care Dumnezeu să ne mântuiască, o faptă cu care să dobândim Împărăția Cerurilor.
Jertfelnicia dragostei frăţeşti exprimată în faptele milosteniei sporesc, ne spune Sfântul Apostol Pavel, bucuria în chiar miezul încercărilor: „Că în multa lor încercare de necaz, prisosul bucuriei lor şi sărăcia lor cea adâncă au sporit în bogăţia dărniciei lor“ (II Cor. 8, 2).
Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului a desfășurat în unitățile școlare, ca urmare a parteneriatelor dintre parohii și școli, numeroase concursuri, ateliere de creație și concerte.
Cât de bine și folositor este să mai cunoaștem și alte gânduri ale filosofului Blaise Pascal: „Cunoașterea lui Dumnezeu, fără aceea a mizeriei tale, face mândria. Cunoașterea mizeriei, fără cunoașterea lui Dumnezeu, face disperarea. Cunoașterea lui Iisus Hristos face o medie, fiindcă găsim în el și pe Dumnezeu și mizeria noastră.
Filosoful și omul de știință Blaise Pascal a spus și în scris: „Iată unde ne duc cunoștințele noastre despre natură. Dacă nu sunt adevărate, atunci nu există adevăr pentru om și dacă sunt adevărate, omul găsește în ele un obiect de umilire; este silit să se înjosească într-un fel sau altul.
Spaţiul cosmic de primăvară se revarsă asupra pământului cu mari binecuvântări, din mila cea neînserată a Domnului Dumnezeu! Desigur, n-ar fi lipsit de bucurie dacă imnologii noştri, ar dedica din prea plinul inimilor câte un Imn fiecărui anotimp, dacă nu chiar fiecărei luni din cele 12 ale anului.
Când am auzit, dar și când am citit despre Blaise Pascal (1623-1662), dar mai ales când Arhidiaconul Profesor Ioan Ivan, Directorul Seminarului Teologic din împărația Mănăstirii Neamț, a pus pe un meșter tâmplar de a construit tăblițe sprijinite pe niște piciorușe înfipte în solul grădinii și prin calea aleilor, pentru a fi văzute de noi, tinerii elevi, cu mintea nevinovată, atunci, mai mult, văzând citate și din filosofia și Înțelepciunea sfântului savant, l-am iubit pentru totdeauna.
Sfânta Maria Egipteanca se năştea prin anul 375 din părinţi bogaţi. La 12 ani îşi începe viaţa de scădere morală, ducând în toate ispitele tinerii dornici de petreceri scandaloase. Era de o mare frumuseţe şi pe la 15-16 ani ajunsese celebră prin comportamentul ei de fiecare zi.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar