news        mail   location

 
 

Nu știu dacă Sfântul Vasile cel Mare a pus mâna pe bici, ca oarecând Iisus în Templu, ca să-i învețe minte pe cei care se îmbătau cu vin și alte băuturi orientale. Cu acest prilej voi aminti de o ispravă.

 

Când eram preot în Maramureș, am văzut că dis-de-dimineață, gestionarul de la Magazin, deschidea prăvălia cu băutură și alte nimicuri, iar oamenii se opreau din drumul spre biserică și cam întârziau:

- Domnule băcan, închide acum prăvălia, că intru eu și-ți cumpăr tot magazinul!

- Domnul Părinte, ia citește programul pe ușă și nu te amesteca. Aici stăpân este Centrocoop-ul!

- Păi, eu sunt de la Centrocoop!

-Nu ești dumneata. Eu nu vin la biserică să fac ordine. Eu vin să mă rog, iar dumneata aici, să cumperi. Gata! Am zis!

Aveam un toiag de corn de vreo doi metri. Am intrat în taverna satului. Dintr-o lovitură am ras toate paharele și sticlele de pe tejghea. Am tras rafturile pe jos și când mă uit nu mai era nimeni prin jur. Am lăsat totul gata, adică praf și pulbere și am strigat gestionarului, care s-a ascuns după colțul clădirii:

- Fă inventarul și paguba o plătesc eu, iar dumneata muți prăvălia în curtea dumitale. Și aici poate sta, dar cu program după masă, nu în timpul slujbei la biserică.

S-a dus vestea ca de „popă tuns”, spre hazul multora. De atunci n-am mai văzut Prăvălia, iar gestionarul, când intram în biserică, striga din cafas:

-Sunt aici, Domnul Părinte, de la ora 6 dimineața! Așa, gestionarul a devenit model de creștin, mutându-și cârciuma din drum. Peste vremi, m-am mirat de păruiala cu bâta printre sticle și pahare. Mi-am adus aminte că bâta are două capete și e pericol, dacă nu ești iute de picior.

S-a terminat cu bodegile din sate (erau trei). Erau cuminți oamenii. Model de creștini. Doar Centrocoop-ul era o belea nesătulă.

Sigur, Sfântul Vasile cel Mare, nu era un bătăuș din Munții Neamțului sau ai Argeșului, ci era un ierarh duhovnicesc și cu maniere elegante. Era un sfânt, încă din viață, care dorea să convingă prin puterea duhovnicească a cuvântului pastoral, așa cum trebuie procedat în astfel de situații.

Am înțeles din Omiliile Sfântului Vasile cel Mare, că totuși avea nădejdea că va fi ascultat și împlinit cuvântul său, adresat păstoriților cu unele metehne, ca și noi!

Calinic Argeșeanul

Lucrarea lui Hristos în sânul Bisericii este una cât se poate de vie și actuală. Mântuitorul împodobește Biserica Sa cu mărgăritare de mare preț, care ne sunt modele de dragoste, înțelepciune și curaj. Sfântul Sofronie Saharov afirma că „prezența sfinților este de mult preț pentru întreaga omenire”.
Milostenia reprezintă jertfelnicia inimii. Dând celor săraci, inima noastră devine o adevărată jertfă adusă lui Dumnezeu. Cel care dă celui lipsit, nu face altceva decât să restituie bunuri la izvorul milei, care este Dumnezeu.
Ce este milostenia? Este inspirație divină: este iubire, este libertate, Milostenia este spiritul legii. Sfântul Apostol Pavel este cel care a descoperit spiritul legii; și ceea ce el numește ”milostenie”, dintr-o perspectivă divină, noi, dintr-o perspectivă omenească, numim ”dreptate”, spunea Victor Hugo.
În cadrul Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”, organizat în toate unitățile de învățământ din cuprinsul Eparhiei, în contextul declarării „Anului omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”, în Patriarhia Română, în biserica parohiei Glâmbocata a avut loc prima cateheză cu tema: „Sfinții Doctori: Nectarie de la Eghina, Sfântul Efrem cel Nou, Sfântul Ioan Rusul și Sfântul Luca al Crimeii”.
O inimă largă pentru semenii noștri revarsă cerul pe pământ, de aceea nu trebuie să legăm pâinea ce ar trebui să ajungă la sărac, ci trebuie să o lăsăm să ajungă înaintea noastră în cer.
Cred nestrămutat că, după atâta vreme cât am viețuit în frumusețea acestei lumi văzute, am ajuns să înțeleg că marele dar din lume dat omului este acela de a vedea pe Dumnezeu, Ziditorul Universului și a ne vedea pe noi înșine în toate tainițele gândirii, a inimii și a simțirii.
De când eram prunc, atunci când auzeam rostindu-se în jurul meu cuvintele: Dragoste și Iubire, nu numai că ciuleam urechile, dar asupra inimii aveam un șoptit tainic de văzduh, plin de cântec de îngeri și amiros de iasomie. În mintea mea au rămas cele două cuvinte, de farmec pline, până azi.
Când am văzut și auzit, cum Părintele Cleopa repeta cu un crescendo unic și cu modulație în voce, cuvântul Răbdare, mi-am adus aminte de Constantin Brâncuși, care, la un alt capăt al lumii, cânta cu fervoare, Aliluia, într-o sută de modulații! Cum s-ar spune: să-i fi tot auzit, cu uimire și câtă forță interioară te putea cuprinde!
Auzim mereu, în mediile eclesiastice, biserici, mănăstiri, școli și Facultăți de Teologie și chiar în vorbirea zilnică, pe alocurea, rostindu-se un cuvânt deosebit: smerenia!
Dacă am avea ochi duhovniceşti şi plini de agerime în a vedea la tot pasul cele orânduite de Iubitorul de oameni şi Milostivul Dumnezeu, ne-am minuna şi am striga din răsputeri, ca oarecând Profetul David, plin de Duhul Sfânt: „Mari şi minunate sunt lucrurile (lucrările) Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut; umplutu-s-a pământul de zidirea Ta!” (Psalmul 103, 24).

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar