news        mail   location

 
 

Despre viața lăuntrică se citește în cărțile de spiritualitate din Răsărit și din Apus, cu același interes duhovnicesc. Casian și Dionisie, dobrogenii, au căutat, ca și arheologii, locurile din Europa, Asia și Africa, acele puncte speciale, vetre de trăire duhovnicească de înaltă ținută cărturărească și de trăire, după Tradiția biblică și Patristică.

 

Era o foame mondială după hrana care nu se mai sfârșește și care hrănește, precum mana în pustia străbătută de poporul evreu, în veacurile cele de demult. Cei care aveau să sintetizeze programul pe termen lung, au fost pustnicii sau sihaștrii primelor trăiri în peșteri și obști uriașe de până la 10.000 de călugări. Cohorte monahale, fără precedent, mai ales în Egiptul antic, cu pustiile sale celebre, puncte de forțe duhovnicească.

Suntem bucuroși că înaintașii noștri, căutători de dumbrăvi duhovnicești, au trăit experiențe unice, dar au și lăsat în scris Reguli și Tratate în domeniul monahismului, pe care lumea creștină le cunoaște: Vechile rânduieli monahale, Regulile Mari și Mici ale Sfântului Vasile cel Mare, Convorbirile celebrului Casian și lucrările științifice ale lui Dionisie cel Mic, secretarul celebru a 10 papi din primele veacuri creștine.

Toți ostenitorii, începând cu Sfinții Antonie cel Mare, Macarie, Eftimie, Benedict cel Mare, Grigore de Nazianz, Ioan Gură de Aur, Grigore de Nysa, Ambrozie, Ieronim, Augustin și atâția alții, au cugetat mereu la Domnul Dumnezeu și la lucrările Lui în viața omenirii, gândită, întrupată și guvernată de Atoatecreatorul Dumnezeu. Toți au chemat pe Dumnezeu ca să facă El lucrarea cea grea, anevoioasă și niciodată n-au gândit că ar avea vreun merit oarecare. Întru nimic nu au gândit ca să se substituie lucrării lui Dumnezeu și să-i răpească mărirea Sa, printr-o îngâmfare păcătoasă și îndrăzneață.

Așa și-au consolidat viața lăuntrică și nu au umblat după laude și merite străine, exterioare, aducătoare de pagube și pustiire. Este o calicie condamnabilă, să te lauzi cu meritele și osteneala altora și mai mult, să blamezi și să nu-I mulțumești Domnului Dumnezeu pentru binecuvântarea și ajutorul Lui.

Fără ajutorul lui Dumnezeu, recunoscut, vom fi mereu pustii de har și mântuire!

Calinic Argeșeanul

În ziua de 16.04.2024, s-a desfășurat o nouă etapă a proiectului Campionii Bucuriei, din cadrul Protoieriei Topoloveni, în care parohiile din cercul nr. II pastoral: Popești Căteasca, Teiu Vale, Teiu Deal, Gruiu, Siliștea III și Baloteasca, au dăruit alimente familiilor cu venituri modeste.
Iubirea de săraci şi iubirea de străini sunt două ramuri de măslin cu al căror rod se ung toţi, din care însuşi Domnul Îşi unge capul şi picioarele şi va răsplăti în împărăţia cerească pe acela care-L unge. Că adevăratul iubitor de săraci aude pe Cel ce zice: "Milostenia şi credinţa nu te vor lăsa pe tine, însă să le legi pe ele de grumazul tău şi vei afla darul, ca să gândeşti cele bune înaintea Domnului şi a oamenilor", spunea Sfântul Antioh.
Educaţia a vizat, de-a lungul timpului, formarea personalităţii omului, în funcţie de particularităţile fiecăruia, dar şi în funcţie de dinamica socială, de mobilitatea profesiilor prin integrarea dinamică a omului în societate. Tocmai de aceea şcoala a jucat întotdeauna un rol esenţial în orice epocă, iar astăzi, în contextul actual al unei societăţi structurate printr-o cunoaştere informaţională şi eficienţă tehnicizată, orientate spre pragmatism, relevanţa educaţiei este una şi mai mare.
Milostenia nu este compasiune pasivă și fără rezultat, ci gest activ prin care ne dovedim dragostea față de celălalt.
Cel ce gândește la Dumnezeu cinstește pe orice om, află ajutor de la orice om prin voința ascunsă a lui Dumnezeu. Și cel ce apără pe cel asuprit are pe Dumnezeu de partea sa. Iar cel ce întinde brațul său spre ajutorul aproapelui primește brațul lui Dumnezeu în ajutorul său, spune Sfântul Isaac Sirul.
După ce se citesc Cugetările lui Pascal din anul 1670, observăm că celebrul autor face apologia religiei creștine, plecând de la un studiu asupra omului, considerând că o conștiință a omului este cu mult mai importantă decât știința abstractă și că este important să ajungi la o desăvârșire morală, decât să ajungi la rezultate în „științele exterioare”.
Blaise Pascal, în momentele, mai ales, de adâncă meditație se întreabă: „Ce este atunci omul? În om măreția lui se amestecă, din nefericire, cu mizeria lui. Natura omului este dublă: față de natură este mizerabil: natura îl strivește. Dar omul o știe, și această conștiință pe care natura în toată imensitatea ei nu o are, formează superioritatea lui: „Omul este un rege, dar un rege deposedat”. Sau cu altă expresie: „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură, dar o trestie care gândește” (pag. 291).
Celebrul Blaise Pascal (1623-1662) s-a ocupat și de Filosofia Minții. Citind pe filosoful Aristotel (384-322 î. Hr.) a înțeles că viața omului depinde, uneori, de efectul imaginației. Și cine nu are imaginație?
La Paris, în anul 1662, savantul fizician se stinge din viață, iar sora sa, Gilberte, strânge notele lăsate (rămase), care formează ceea ce noi cunoaștem sub numele de „Pensees de Pascal”.
Dintr-o familie burgheză, Blaise Pascal, în anul 1623, a venit pe lume în Clermont Ferrand, tatăl său fiind magistrat superior. Tânărul Blaise Pascal era pasionat de științele fizice și matematice. Familia Pascal se stabilește la Paris în anul 1631, când tânărul Blaise avea doar opt ani. Familia era frecventată de savanții iluștri ai timpului, mai ales că secolul are ca idol științific pe savantul Rene Descartes.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar