news        mail   location

 
 

Ca orice stare deosebită – și viața lăuntrică – este o plinătate de Har în lucrul duhovnicesc, ceea ce stârnește invidia celor care pândesc greșelile altora și acuză de lene și inactivitate, pe cei care s-au pus la adăpost de eforturile fizice de fiecare zi.

 

Când ne gândim la viața lăuntrică, împărtășită în Ziua Rusaliilor, Sfinților Apostoli, vedem râvna sfântă pentru vestirea Evangheliei lui Iisus Hristos! Și ca să ne lămurim pe noi înșine, considerăm că pentru orice om, cât de cât luminat, care nu vrea să copleșească negativ o asemenea lucrare, va ajunge să înțeleagă așa cum trebuie, că viața lăuntrică nu este o trândăveală, ci este, în principiu, o jertfă de sine, chiar dacă, la prima vedere, nu ne-ar impresiona cu nimic.

Iar ca să abordăm un nou concept, viața contemplativă, zidită pe temelia de piatră a Rugăciunii, plină de trezvie, în sine însuși, este un izvor de activitate fără pereche. Hărnicia, ori de unde ar răsări este o binecuvântare și un Dar de la Domnul Dumnezeu, pe care trebuie să-l recunoaștem în duh de evlavie și sfântă recunoștință, aducându-ne aminte de învățătura Domnului Iisus: „Împărăția lui Dumnezeu se ia cu silință și cei care se silesc o apucă” (Matei 11 , 12).

Dacă tot este vorba de muncă fizică, s-au gândit înțelepții ca să enumere trei ipostaze:

1. Munca înrobitoare, fizică, desigur, a celor care au învățat o profesiune manuală (plugar, fierar, zidar, muncitor prolific și multivalent, cântăreț la instrumente muzicale, etc.) este cea mai puțin grea;

2. Munca intelectuală a oamenilor de știință, a gânditorului (a se înțelege și a filosofului), în căutarea – adesea extrem de ostenitoare - a adevărului, munca scriitorului, a profesorului și a diplomatului; a omului de afaceri, a inginerului și arhitectului, și dacă mai este și război – Doamne, ferește-ne pe toți – când trebuie să prevadă ce s-ar putea întâmpla, să conducă oastea și mai ales să ia hotărâri, munca aceasta este mai grea decât cealaltă;

3. Munca vieții lăuntrice. Se consideră că este mai grea și anevoioasă, dacă se ia în serios viața lăuntrică. Să ne amintim de Sfântul Grigore, care ne învață că e mai mare truda de a lupta împotriva viciilor și patimilor de tot felul, decât a te osteni și asuda în munca trupească.

Cred că este bine să reamintim că munca fizică adunată cu cea intelectuală, cărturărească, ne duce la răsfățul bucuriei de a ne trezi în bucuria vieții lăuntrice, unde nu se face casă comună cu trândăvia.

Calinic Argeșeanul

Lucrarea lui Hristos în sânul Bisericii este una cât se poate de vie și actuală. Mântuitorul împodobește Biserica Sa cu mărgăritare de mare preț, care ne sunt modele de dragoste, înțelepciune și curaj. Sfântul Sofronie Saharov afirma că „prezența sfinților este de mult preț pentru întreaga omenire”.
Milostenia reprezintă jertfelnicia inimii. Dând celor săraci, inima noastră devine o adevărată jertfă adusă lui Dumnezeu. Cel care dă celui lipsit, nu face altceva decât să restituie bunuri la izvorul milei, care este Dumnezeu.
Ce este milostenia? Este inspirație divină: este iubire, este libertate, Milostenia este spiritul legii. Sfântul Apostol Pavel este cel care a descoperit spiritul legii; și ceea ce el numește ”milostenie”, dintr-o perspectivă divină, noi, dintr-o perspectivă omenească, numim ”dreptate”, spunea Victor Hugo.
În cadrul Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”, organizat în toate unitățile de învățământ din cuprinsul Eparhiei, în contextul declarării „Anului omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”, în Patriarhia Română, în biserica parohiei Glâmbocata a avut loc prima cateheză cu tema: „Sfinții Doctori: Nectarie de la Eghina, Sfântul Efrem cel Nou, Sfântul Ioan Rusul și Sfântul Luca al Crimeii”.
O inimă largă pentru semenii noștri revarsă cerul pe pământ, de aceea nu trebuie să legăm pâinea ce ar trebui să ajungă la sărac, ci trebuie să o lăsăm să ajungă înaintea noastră în cer.
De când eram prunc, atunci când auzeam rostindu-se în jurul meu cuvintele: Dragoste și Iubire, nu numai că ciuleam urechile, dar asupra inimii aveam un șoptit tainic de văzduh, plin de cântec de îngeri și amiros de iasomie. În mintea mea au rămas cele două cuvinte, de farmec pline, până azi.
Când am văzut și auzit, cum Părintele Cleopa repeta cu un crescendo unic și cu modulație în voce, cuvântul Răbdare, mi-am adus aminte de Constantin Brâncuși, care, la un alt capăt al lumii, cânta cu fervoare, Aliluia, într-o sută de modulații! Cum s-ar spune: să-i fi tot auzit, cu uimire și câtă forță interioară te putea cuprinde!
Auzim mereu, în mediile eclesiastice, biserici, mănăstiri, școli și Facultăți de Teologie și chiar în vorbirea zilnică, pe alocurea, rostindu-se un cuvânt deosebit: smerenia!
Dacă am avea ochi duhovniceşti şi plini de agerime în a vedea la tot pasul cele orânduite de Iubitorul de oameni şi Milostivul Dumnezeu, ne-am minuna şi am striga din răsputeri, ca oarecând Profetul David, plin de Duhul Sfânt: „Mari şi minunate sunt lucrurile (lucrările) Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut; umplutu-s-a pământul de zidirea Ta!” (Psalmul 103, 24).
Când ne gândim la duhul curăției, din rugăciunea Doamne și Stăpânul vieții mele, fără prea multă greutate trebuie să înțelegem că este vorba despre duhul curat, primenit, după ce a fost spălat de întinăciunea păcatelor săvârșite, cu gândul, cu lucrul, cu știință și neștiință, cu voie sau fără de voia noastră.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar