news        mail   location

 
 

Între două îmbolnăviri de moarte, Patriarhul Iustin, cu eforturi mari (se vedea starea şubredă a sănătăţii pe faţa lui crispată) a reuşit să treacă printre Scylla şi Caribda, trei candidaţi pentru arhierie: Ioan Mareş, preot văduv, pentru arhiereu vicar la Roman şi Huşi, Nifon Mihăiţă, ca episcop vicar patriarhal şi Calinic, ca arhiereu la Episcopia Râmnicului şi Argeşului.

 

Se impunea oficial ca episcopul Gherasim să-mi facă o recomandare ca să-i fiu ajutor în lucrarea eparhială.

- Ţine, Calinic, recomandarea cu lacrimi, a Episcopului Gherasim. N-a scăpat de îndrumarea Patriarhului Iustin.

Am fost chemaţi după aceea la Comisia Canonică pentru un interviu duhovnicesc. Nu m-am simţit prea bine, după ce-l văzusem pe bietul Gherasim strâns cu uşa iar eu eram obosit şi plictisit de presiunile ce mi s-au făcut. După cercetarea canonică, aud că mi s-a dat ca titulatură de arhiereu-vicar, numele de Argeşeanul. Asta m-a înviorat oarecum! Eram bucuros!

Ne-am pozat în faţa ceasului mare din holul Palatului Patriarhal. Parcă şi acum mă amuză gândul de atunci, când în sinea mea mi-am zis, că ne-a sunat ceasul la amândoi.

După cercetarea canonică aşteptam să fim chemaţi în Sala Sinodală, pentru a fi votaţi, în chip democratic şi pe faţă, prin ridicări de mână.

Se ştie că în vremea aceea, consimţământul regimului era absolut necesar. Nicio alegere de arhiereu nu era recunoscută decât prin Decret Prezidenţial al Consiliului de Stat, şi niciun preot nu funcţiona fără acea „decizie fermecată”, pe care o elibera Departamentul Cultelor.

Şedinţa Sinodului de la sfârşitul lunii septembrie se desfăşura greoi, fiind ordinea de zi încărcată, iar alegerea celor trei, s-a amânat la finalizarea lucrărilor.

La finalul alegerilor, seara, înainte de cină, Iustin Patriarhul, zice pentru urechile noilor aleşi.

- Mda! Voi ştiţi care este rânduiala. La masă nu se vine cu noi decât după ce veţi fi hirotoniţi arhierei.

- Avem ce mânca fiecare acasă! Vă mulţumim! Şi făcând plecăciune, dispar în mulţime spre uşa de la ieşire. Când să ies, după ce am mai primit felicitări, Mitropolitul Nicolae Corneanu, după ştiutul glas molcom, delicat şi fin ca mătasea de borangic, îmi spune:

- Preafericitul Patriarh, vă invită la masă.

- Să-i spuneţi că nu m-aţi găsit, îi zic eu repede, îndreptându-mă spre ieşire.

- Asta s-o spui dumneata, nu eu, îmi spune apăsat şi oarecum surprins de vorbele mele. Nu mi-am dat seama pe moment.

Şi aşa am luat drumul spre Cernica, fericit că am scăpat, oarecum, de stările oficioase care mă sufocau.

Calinic Arhiepiscopul, Toată vremea-și are vreme, volumul al II-lea, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2013.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat la Centrul Eparhial în Paraclisul Arhiepiscopal ”Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica” din municipiul Curtea de Argeș derularea Concursului Național Catehetic „HRISTOS -CUVÂNTUL CARE VINDECĂ”, ediţia a XVI-a, la nivel de eparhie.
Ouăle încondeiate reprezintă o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, fiind o practică străveche în tradiția românească. Dincolo de frumusețea lor stau poveștile și tehnicile de încondeiere spuse de femeile care lucrează tot anul la ouă pentru a bucura creștinii, în perioada Paștilor.
Dumnezeu ne-a dat mila ca o poruncă a dragostei. Milostenia este plata pentru răscumpărarea păcatelor noastre. Miluind pe cineva ne miluim pe noi înşine!
Când facem milostenie, așa să ne uităm în ochii celui sărman: ca la un frate ce ne ajută, prin necazul ce și-l poartă cu răbdare și smerenie, să facem și noi o faptă bună cu care Dumnezeu să ne mântuiască, o faptă cu care să dobândim Împărăția Cerurilor.
Jertfelnicia dragostei frăţeşti exprimată în faptele milosteniei sporesc, ne spune Sfântul Apostol Pavel, bucuria în chiar miezul încercărilor: „Că în multa lor încercare de necaz, prisosul bucuriei lor şi sărăcia lor cea adâncă au sporit în bogăţia dărniciei lor“ (II Cor. 8, 2).
Blaise Pascal, savantul pios din secolul al XVII-lea, continuă întru gândirea sa: „Liniștea eternă a acestor spații nemărginite mă sperie. Să nu căutăm deci o siguranță și o certitudine. Rațiunea noastră este întotdeauna înșelată de inconstanța aparențelor.
Cât de bine și folositor este să mai cunoaștem și alte gânduri ale filosofului Blaise Pascal: „Cunoașterea lui Dumnezeu, fără aceea a mizeriei tale, face mândria. Cunoașterea mizeriei, fără cunoașterea lui Dumnezeu, face disperarea. Cunoașterea lui Iisus Hristos face o medie, fiindcă găsim în el și pe Dumnezeu și mizeria noastră.
Filosoful și omul de știință Blaise Pascal a spus și în scris: „Iată unde ne duc cunoștințele noastre despre natură. Dacă nu sunt adevărate, atunci nu există adevăr pentru om și dacă sunt adevărate, omul găsește în ele un obiect de umilire; este silit să se înjosească într-un fel sau altul.
Spaţiul cosmic de primăvară se revarsă asupra pământului cu mari binecuvântări, din mila cea neînserată a Domnului Dumnezeu! Desigur, n-ar fi lipsit de bucurie dacă imnologii noştri, ar dedica din prea plinul inimilor câte un Imn fiecărui anotimp, dacă nu chiar fiecărei luni din cele 12 ale anului.
Când am auzit, dar și când am citit despre Blaise Pascal (1623-1662), dar mai ales când Arhidiaconul Profesor Ioan Ivan, Directorul Seminarului Teologic din împărația Mănăstirii Neamț, a pus pe un meșter tâmplar de a construit tăblițe sprijinite pe niște piciorușe înfipte în solul grădinii și prin calea aleilor, pentru a fi văzute de noi, tinerii elevi, cu mintea nevinovată, atunci, mai mult, văzând citate și din filosofia și Înțelepciunea sfântului savant, l-am iubit pentru totdeauna.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar