news        mail   location

 
 

M-am apucat de lucru cu toată seriozitatea. Mănăstirea Sinaia era într-un oraş turistic important din ţară şi căutat de turiştii din străinătăţi.

 

Când a venit Regele Carol I în România, după cum îi erau neamul şi locul unde s-a născut, cu castele şi cetăţi, cu un arbore genealogic cât ziua târgului, a pornit în căutare de loc potrivit pentru un castel, cuib al vulturilor!

Căuta munţi stâncoşi şi abrupţi cu ape limpezi şi răcoritoare. A încercat la Ciolanul, în Munţii Buzăului. Acolo era loc frumos, calm şi liniştit, dar nu prea avea apă.

A încercat la Câmpulung-Muscel, prin 1867, la un an de la venirea pe plaiurile României. Muscelenii, cu Obştea lor mai tare ca un regat, au respins cererea noului domn al României. Supărat, Carol Vodă, a pornit la vale pe Dâmboviţa. La Cetăţeni se lucra la biserica nouă. A fost bine primit la locul de ctitorie şi a dat chiar vreo 300 de galbeni, cum spun documentele vremii, aflate în arhiva Protoieriei Câmpulung Muscel. Tot atunci se spune că domnitorul Carol a hotărât, ca la Câmpulung să se clădească o şcoală pentru învăţătură înaltă, în urma refuzului de a-şi aşeza castelul. Aşa vedem azi Şcoala Normală, sub poalele dealului Flămânda, ctitorită de Carol, clădire fără pereche, ca arhitectură, care-i poartă numele.

Cine crede că drumul pe Valea Prahovei de azi, spre Sinaia, era ca acum, înseamnă că stă sărac în pricepere. Mai mult călare decât în caleaşcă, tânărul Domn Carol s-a repezit spre Munţii Bucegi, despre care auzise că-s frumoşi, ca la el acasă, în Germania.

Când a ajuns în Sinaia, nu era decât Mănăstirea din secolul al XVIII-lea, ctitorită de Mihai Cantacuzino. S-a bucurat. S-a odihnit bând apă de izvor şi mâncând ciuperci prăjite în oloi, cu usturoi şi mămăligă. A văzut locul, însoţit de călugării sinaiţi. A mers pe Vârful Omul. A făcut popas la Babele. A băut apă din Ialomicioara. A trecut pe la Piatra Arsă. A coborât pe la Buşteni. Şi-a aşezat din priviri locul cel ales, pentru ctitoria Peleşului.

S-a odihnit la chinovia Sinaiei. Candela şi lumânarea au fost sfătuitorii de noapte. A doua zi, înainte de a pleca a gândit să facă şi casă unde să locuiască, până va fi gata Castelul Peleş. Aşa au apărut Casa cea Nouă, azi Muzeul Mănăstirii, clopotniţa cu mozaic de aur şi biserica cea falnică.

 Într-una din camerele muzeului se află şi azi desenele făcute de Regina Elisabeta – Carmen Silva, de o frumuseţe indiscutabilă şi cu o măiestrie de mare artistă.

Venind la Sinaia, muzeul era în restaurare. Arhitectul Constantin Joja făcuse proiectul la îndemnul Patriarhului Justinian, arhitect neagreat de noul Patriarh. Deseori, băcănaua cădea pe bietul Roman Ialomiţeanul. Dar nici el nu se lăsa mai prejos.

- Romane, nu te pricepi la restaurări şi muzee, îl înfruntă Patriarhul fără nicio cruţare.

- Cât Preafericirea Voastră tot mă pricep, a fost răspunsul prompt al episcopului Roman.

- Mda! Tot te pricepi cât mine, medita cu voce Patriarhul, vădit surprins de vorbele arţăgoase ale arhiereului Roman, nemulţumit de sine şi de cei din jur.

Calinic Arhiepiscopul, Toată vremea-și are vreme, volumul al II-lea, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2013.

Marți, 15 iunie 2021, la Casa de Cultură „Petre Ionescu Muscel” din comuna Domnești, a avut loc un eveniment cultural, prilejuit de vernisarea expoziției de metaloplastie a artistului plastic, muzician și scriitor, Constantin Samoilă.
În ziua de 14 iunie 2021, s-a desfășurat o nouă etapă a proiectului Campionii Bucuriei, din cadrul Mioveni, în care parohiile din cercul nr. V pastoral: Lucieni, Hârtiești, Bătiești, Bârzești, Vulturești de Sus, Vulturești de Jos, Huluba, Voroveni, Davidești și Conțești, au oferit credincioșilor pachete cu alimente.
Cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Parinte Calinic, Arhiepiscop al Argesului si Muscelului, parintele Constantin Radu-Gabriel (Paraclisul pentru nevazatori Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil), doamna Martin Gabriela presedintele Asociatiei Nevazatorilor Arges, parintele Cucu Ionel de la parohia Cornatel, impreuna cu 41 de credinciosi nevazatori, au mers spre inchinare si rugaciune la Manastirea Samurcasesti (singura manastire cu trei altare din tara), ctitoria vornicului Constantin Samurcas si Manastirea Caldarusani ctitorie a domnitorului Matei Basarab.
Marți, 15 iunie 2021, s-au împlinit 132 de ani de la trecerea la cele veșnice a marelui nostru poet național, Mihai Eminescu.
În ziua de 25 mai 2021, s-a desfășurat o nouă etapă a proiectului Campionii Bucuriei, din cadrul Curtea de Argeș, în care parohiile din cercul nr. I pastoral: Albești Pământeni, Albești Ungureni, Bărăști, Brătești, Cicănești I, Cicănești II, Dobroț, Înălțarea Domnului, Satu Nou, Sfinții Împărați, Sfântul Vasile și Sfinții Voievozi, au oferit credincioșilor pachete cu alimente.
În administraţie, oricât te-ai feri mai faci şi boacăne. Securitatea locală, în frunte cu comandantul Nanu, îşi exprima mereu nemulţumirea că nu au siguranţa că în mănăstire nu se adăpostesc şi niscaiva infractori, printre cei care vin aprobaţi de Arhiepiscopia Bucureştilor.
Printre lucrările mari de la Mănăstirea Sinaia se număra şi restaurarea picturii şi văruirea bisericii pe dinafară.
La Bucureşti mergeam adesea pentru treburi, cu trenul. Era o bucurie mare. Vedeam munţi, văi, ape, flori, brazi, păsări, oameni liniştiţi şi copii zburdalnici.
Mănăstirea cea frumoasă a Sinaiei nu avea cimitir. Când am întrebat unde sunt înmormântaţi călugării, mi s-a răspuns:
Casa de odihnă a Arhiepiscopiei Bucureştilor, amenajată tocmai în chiliile Mănăstirii Sinaia era un semn vădit de slăbiciune din partea conducerii. Dar nu puteai face mare lucru pentru că dispoziţiile trebuiau executate.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar