news        mail   location

 
 

Printre alte şantiere de restaurare şi picturi la bisericile din Borcut şi Cufoaia, mă apucam serios şi de carte. Am dorit să scriu şi la maşină.

 

Pe biroul lui Justinian de la Rohia am văzut un astfel de obiect. Într-una din zile îndrăznesc:

- Părinte Stareţ, aş dori să învăţ a scrie la maşină.

- Bine, frate Constantine, ia maşina şi învaţă a scrie, dar vei avea multe belele de tras de pe urma ei. Să nu uiţi asta. Nu am ştiut atunci cam la ce se referea încercatul stareţ din Munţii Maramureşului.

Între timp, când ne vedeam, mă întreba cum merge cu lucrul. Şi-mi spunea că este timpul să-i aduc obiectul metalic şi clămpănitor.

- Vi-l aduc, dar să mă iertaţi, i-am rupt vreo trei litere, că mi-am lăsat prea greu degetele mele de ţapinar pe fineţea clapetelor, îi spuneam ca să-l tămăduiesc de supărarea pricinuită.

- Nu are nimic. Le repară meşterul. Şi eu am păţit la fel. Ai citit cartea pe care ţi-am dat-o acum două săptămâni? mă întreabă stareţul Justinian, nearătându-se că ar fi supărat că i-am stricat maşina de scris.

- E complicat, Jocul cu mărgelele de sticlă, de Herman Hesse. N-am înţeles anumite lucruri. Le-am subliniat. Când termin de citit, vă aduc cartea şi sper să aveţi timp pentru lămurirea nepriceputului.

Cu maşina de scris în sac, m-am dus la Rohia. Stareţul era acasă şi bine dispus. I-am arătat cele trei clapete rupte şi câteva îndoite.

- Măi, frate Constantine! Doar nu ai scris la maşină cu picioarele. Cum Dumnezeu s-au îndoit? Doar sunt de oţel. M-am roşit la faţă ca racul. Nu mai ştiam ce să spun. Îmi dăduse lucrul bun şi acum îi duceam maşina de scris de parcă ar fi călcat bivolii pe claviatură.

- Bine zic românii: să nu împrumuţi lucrul tău nimănui. N-am ascultat proverbul. Nu eşti vinovat tu, şi izbucneşte în hohote de râs. Nu mă aşteptam la aşa fel de răspuns, ce singur îşi dăduse ghiduşul de stareţ rohian.

Când intram în Casa de Stejar, palatul din lemn, cu cărţi pe scări, la intrare, pe pereţi acoperiţi cu sute şi mii de volume, mi se părea că sunt şi pe tavanul casei. Când vedeam atâta noian de carte, nu ştiam de unde să încep mai întâi. Era o mare provocare pentru mine.    M-am gândit să nu rămân codaş.

După slujba de dimineaţă, în balconul casei, sub norul de raze, ne aşezam să povestim, cum zic moroşănii, care stăteau pe bănci afară pe la porţile sculptate ca şi colacii atârnaţi de stele.

Calinic Arhiepiscopul, Toată vremea-și are vreme, volumul I, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2013.

Ouăle încondeiate reprezintă o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, fiind o practică străveche în tradiția românească. Dincolo de frumusețea lor stau poveștile și tehnicile de încondeiere spuse de femeile care lucrează tot anul la ouă pentru a bucura creștinii, în perioada Paștilor. Sunt multe modele specifice Bucovinei, Munteniei, Olteniei şi Țării Bârsei. Încă din cele mai vechi timpuri, femeile foloseau motive precum: „calea rătăcită” sau „calea robilor”, „brâul Maicii Domnului”, „crucea Paștelui”, „ochiul”, „frunza stejarului”, „porumbelul” și „scara”.
Dumnezeu ne-a dat mila ca o poruncă a dragostei. Milostenia este plata pentru răscumpărarea păcatelor noastre. Miluind pe cineva ne miluim pe noi înşine!
Când facem milostenie, așa să ne uităm în ochii celui sărman: ca la un frate ce ne ajută, prin necazul ce și-l poartă cu răbdare și smerenie, să facem și noi o faptă bună cu care Dumnezeu să ne mântuiască, o faptă cu care să dobândim Împărăția Cerurilor.
Jertfelnicia dragostei frăţeşti exprimată în faptele milosteniei sporesc, ne spune Sfântul Apostol Pavel, bucuria în chiar miezul încercărilor: „Că în multa lor încercare de necaz, prisosul bucuriei lor şi sărăcia lor cea adâncă au sporit în bogăţia dărniciei lor“ (II Cor. 8, 2).
Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului a desfășurat în unitățile școlare, ca urmare a parteneriatelor dintre parohii și școli, numeroase concursuri, ateliere de creație și concerte.
Cât de bine și folositor este să mai cunoaștem și alte gânduri ale filosofului Blaise Pascal: „Cunoașterea lui Dumnezeu, fără aceea a mizeriei tale, face mândria. Cunoașterea mizeriei, fără cunoașterea lui Dumnezeu, face disperarea. Cunoașterea lui Iisus Hristos face o medie, fiindcă găsim în el și pe Dumnezeu și mizeria noastră.
Filosoful și omul de știință Blaise Pascal a spus și în scris: „Iată unde ne duc cunoștințele noastre despre natură. Dacă nu sunt adevărate, atunci nu există adevăr pentru om și dacă sunt adevărate, omul găsește în ele un obiect de umilire; este silit să se înjosească într-un fel sau altul.
Spaţiul cosmic de primăvară se revarsă asupra pământului cu mari binecuvântări, din mila cea neînserată a Domnului Dumnezeu! Desigur, n-ar fi lipsit de bucurie dacă imnologii noştri, ar dedica din prea plinul inimilor câte un Imn fiecărui anotimp, dacă nu chiar fiecărei luni din cele 12 ale anului.
Când am auzit, dar și când am citit despre Blaise Pascal (1623-1662), dar mai ales când Arhidiaconul Profesor Ioan Ivan, Directorul Seminarului Teologic din împărația Mănăstirii Neamț, a pus pe un meșter tâmplar de a construit tăblițe sprijinite pe niște piciorușe înfipte în solul grădinii și prin calea aleilor, pentru a fi văzute de noi, tinerii elevi, cu mintea nevinovată, atunci, mai mult, văzând citate și din filosofia și Înțelepciunea sfântului savant, l-am iubit pentru totdeauna.
Sfânta Maria Egipteanca se năştea prin anul 375 din părinţi bogaţi. La 12 ani îşi începe viaţa de scădere morală, ducând în toate ispitele tinerii dornici de petreceri scandaloase. Era de o mare frumuseţe şi pe la 15-16 ani ajunsese celebră prin comportamentul ei de fiecare zi.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar