Regele Manase a domnit în Regatul lui Iuda 55 de ani. După cum spun Scripturile, el ar fi restaurat idolatria în ţara pe care o guverna.

Luat în robia babilonică, a plătit scump îndepărtarea lui şi a poporului de Dumnezeul cel adevărat.

De la el ne-a rămas o rugăciune. Citindu-o vom vedea că trece drept un exemplu de pocăinţă fierbinte a unui păcătos mare, care se căieşte de păcatele sale.

Pentru frumuseţea şi folosul duhovnicesc pe care îl aduce sufletelor noastre, Biserica Ortodoxă a preluat-o în cărţile de cult şi se foloseşte până azi.

Rugăciunea lui Manase cuprinde 15 versete. Iată ultima parte a celebrei rugăciuni, veche de peste 2.500 de ani.

„Dar acum îmi plec genunchii inimii, rugându-mă bunătăţii Tale: Am păcătuit Doamne, am păcătuit, şi-mi cunosc fărădelegile; dar Te rog şi-Ţi cer: iartă-mă, Doamne, iartă-mă şi nu mă da pierzării cu fărădelegile mele; faptele mele cele rele să nu le ţii pe veci întru mânia Ta, şi nici nu mă osândi la adâncul cel mai de jos al pământului; căci Tu eşti Dumnezeu, Dumnezeul celor care se pocăiesc, şi întru mine Îţi vei arăta bunătatea, mântuindu-mă pe mine, nevrednicul, după mare mila Ta.

Şi fără încetare Te voi lăuda în toate zilele vieţii mele. Că pe Tine Te cântă toate puterile cereşti şi a Ta este slava în vecii vecilor. Amin.”

Rugăciunea lui Manase încheie partea finală a celor 14 cărţi necanonice, bune de citit, aşezate după cele 39 de cărţi canonice ale Vechiului Testament. Aşa le veţi găsi în Sfânta Scriptură. Rugăciunea lui Manase este puterea duhovnicească de legătură între Vechiul şi Noul Testament. Aşa a fost orânduită de puterea Duhului Sfânt spre mângâierea noastră. Rugăciunea lui Manase o pot citi toate religiile lumii.

Tind a crede că este rugăciunea mondială de pocăinţă sinceră!

Calinic Argeșeanul