Îndârjirea de a nu posti sau mai complicat, găsirea unei avalanșe de scuze și motivații, ne duce cu gândul la vremurile când postul nu era obligatoriu și că nici într-un caz, nu se postea din motive de dietă, adică, prin post să mă arăt suplu, și e bine și așa, gândind la ușurința în mișcările de fiecare zi.

Este o binecuvântare să fii suplu și în greutate mai mică, aceasta ajutând atât trupului, cât și bietului suflet, care trebuie să care în spinare greutățile inutile.

Sfântul Vasile cel Mare ne spune: „N-am postit și am fost alungat din Rai! Nu vezi că Lazăr (din Biblie) a intrat prin Post în Paradis? Nu imita neascultarea Evei. Nu lua din nou sfătuitor pe șarpe, care ne sfătuiește ca să mâncăm, ca să ne cruțăm trupul! Nu-ți găsi scuze în boala trupului sau în slăbiciune! Nu-mi spune mie scuzele! Spune-le lui Dumnezeu, Care știe totul! Îmi spui că nu poți să postești? Dar să te ghiftuiești în toate zilele vieții tale și să-ți strivești trupul sub greutatea mâncărilor, poți? Știm că doctorii nu prescriu bolnavilor mâncăruri felurite, ci post și înfrânare. Cum dar? Dacă poți să postești și să te înfrânezi când ești bolnav, pentru ce spui că nu poți s-o faci când ești sănătos? Ce este mai ușor pentru stomac: să petreacă noaptea cu o mâncare ușoară sau să stea împovărat de mulțimea mâncărilor? Stomacul care are menirea să întrețină trupul, mistuie cu ușurință mâncărurile simple și ușoare; dar dacă i se dau mâncăruri costisitoare și felurite nu poate să le mistuie și dă naștere la tot felul de boli.”

Să încercăm bucate simple până la ora cinei după masă!

Calinic Argeșeanul